2

Un deputat face vâlvă cu o inițiativă de dublare a filmelor

8 mai 2011 | niciun comentariu

  • Semnați petiția noastră pentru filme subtitrate în paralel cu filmele dublate.
  • Zilele trecute, inițiativa deputatului PSD Victor Socaciu cu privire la dublarea filmelor în limba română a stârnit o reacție în cascadă în Internet.

    Sentimentele sunt contradictorii: deși toată lumea și-ar dori protejarea limbii române (punctul de la care pornește legea), inițiativa s-a lovit de un torent de reacții vehemente din partea oamenilor de rând, oamenilor de cultură ori a directorilor de televiziuni.

    Încercând să-și argumenteze poziția, Victor Socaciu a explicat că, prin dublare, oamenii pot fi mai atenţi la acţiunea filmului şi la jocul actorilor. Însă întrebat în ce măsură ar afecta dublajul interpretarea actoricească, deputatul a evitat să dea un răspuns concret: „Germania, Franța și Spania fac acest lucru de ani de zile”, a spus el.

    Ce se întâmplă în țările din jur

    Într-adevăr, în toată Europa, mai puțin România și țările anglofone (Anglia, Cipru, țările nordice) filmele sunt difuzate cu dublaj în limba maternă. În Moldova vecină de exemplu, primele dublaje s-au făcut în anii ’40, iar apoi tradiția s-a perpetuat pe toată perioada sovietică: de-a lungul timpului la Moldova-Film s-au perindat sute de actori care au împrumutat vocile lor marilor interpreți sovietici.

    Chiar și astăzi, televiziunea națională de peste Prut sonorizează filmele străine în română, iar un post privat de televiziune a anunțat că va difuza în cel mai scurt timp filme dublate în română, în ciuda efortului financiar imens pe care îl presupune acest exercițiu (din motive financiare, tot mai multe televiziuni recurg la dublajul în rusă produs la Moscova).

    Rebengiuc: „Dublajul, o mare prostie!”

    Revenind în România situația este mult mai complicată. Publicul român nu este obișnuit cu dublajele, iar o mare parte dintre români (62% conform eurobarometrului 243/2005) nu sunt de acord cu această practică – este tot atât de adevărat că nici nu au avut posibilitatea să urmărească vreun film dublat în română, dat fiind faptul că în România nu s-a dublat (ori difuzat) nici măcar un film de acțiune tradus în română de la inventarea cinematografiei încoace.

    De altfel pe Internet a apărut imediat și o petiție care se opune la introducerea dublajului în limba română, petiție ajunsă deja 5300 de semnături. Totodată, actori ca Mircea Diaconu, Victor Rebengiuc sau Mircea Albulescu s-au declarat contra de această inițiativă.

    Victor Rebengiuc, pentru RFI: Nu poți niciodată să vii tu să fii De Niro sau Al Pacino sau oricare alt actor mare sau mic, care joacă în limba lui. Se fac lucrurile astea în țări analfabete.*)

    Ion Caramitru a avut o poziție mai nuanțată, arătând că un asemenea demers trebuie să pornească din sânul populației și nu poate fi pur și simplu impus. În același timp, criticul de film Ada Rosetti a explicat că o asemenea lege nici nu s-ar putea aplica peste noapte, fiind nevoie de cel puțin cinci ani pentru crearea unei școli de dublaj veritabile în România.

    De cealaltă parte, Alexandru Arșinel, care i-a dublat, între alții, pe simpaticul Bucșă din filmul Mașini și pe Baloo din Cartea Junglei, suține inițiativa, deși recunoaște că „măcar filmele de top, cele premiate cu Oscar de exemplu, ar trebui subtitrate”.

    Trusturile de presă, ferme contra de dublaj

    Imediat după aflarea știrii, trustul MediaPro a început o campanie antidublaj pe toate canalele media: ProTV, Gândul și Mediafax au bombardat presa cu o serie de materiale și interviuri toate defavorabile inițiativei. Desigur, după cum o arată și statisticile, practica subtitrării s-a încetățenit în România, dar am fi naivi să credem că nu s-a găsit chiar nimeni care să susțină proiectul. Totuși, a doua zi au apărut în presă și câteva opinii favorabile inițiativei (cf. Stela Popescu sau Alexandru Arșinel).


    *) Notă: Statistica însă îl contrazice pe domnul Rebengiuc. În România, Suedia și Norvegia (țări în care producțiile străine sunt subtitrate) sunt mai mulți analfabeți (procentual) decât în Moldova, Germania sau Franța.

    5808 vizualizări, 1 dintre care astăzi

    Articole similare

    Postare comentariu: