0

Șapte lucruri pe care nu le știai despre Moldova

4 septembrie 2010 | 2 comentarii

Pentru marea majoritate, Moldova e doar cea mai săracă țară din Europa sau, într-o abordare mai nostalgică, o altă țară unde se vorbește română. Cât despre “fetele” frumoase sau rackeți, lor li s-a dus deja vestea în toată Europa… Nu că am fi noi, românii, mai în măsură să vorbim.

De fapt, există destule capitole la care vecinii noștri de la est ne surclasează, așa cum vom vedea și din acest articol: Șapte adevăruri despre Moldova și moldoveni.

1: Primul milionar din .ro vine din R. Moldova

Basarabeanul Călin Fusu (foto) este primul milionar din Internetul românesc. Venit în România la 16 ani a început făcând “bișniță” cu calculatoare rusești. Nu prea a avut el succes, dar norocul avea să i se schimbe. Zece ani mai târziu, a fondat împreună cu trei colegi RoGenerator, iar după alți zece ani a reușit vinde o bucățică din această firmă (devenită între timp Neogen) pentru 6 milioane de euro.

2: Românii au Romtelecom, moldovenii au Moldtelecom

Asemănarea dintre companiile naționale de telecomunicații din România și Moldova se oprește la nume, iar comparând oferta de servicii nu ne este prea greu să înțelegem de ce. Abonamentul de bază pentru telefonia fixă ne costă pe noi de 19 ori mai mult decât pe moldoveni.

*) Tel. fix (bazic) Acoperire 3G Internet (fibră optică) IPTv (~60 canale)
Moldtelecom 1,65 lei +68% din populație până la 40 Mbps (Up/Down) 20 lei
Romtelecom 32 lei 60% din populație până la 30 Mbps (Down) 31 lei

După două încercări eșuate de privatizare la începutul anilor 2000, Moldtelecom era văzută ca o gaură neagră pentru bugetul statului, și așa confruntat cu grave probleme economice. Totuși s-a investit masiv în repoziționarea companiei, iar odată cu noile servicii au venit și rezultatele: revista “Standard Financiar” a desemnat-o în 2009 a doua cea mai valoroasă companie din Republica Moldova, chiar în spatele Moldova-Gaz, cu active estimate la 2,7 miliarde de lei moldovenești (740 de milioane de RON). Mai mult, în aceste perioade tulburi pentru economia mondială, Moldtelecom a fost printre puținele telecomuri din regiune care a încheiat anul trecut pe profit.

*) Prețurile din tabel sunt exprimate în lei românești (1 leu moldovenesc=0,275 RON).

3: La Chișinău se încearcă televiziunea digitală, la București — pauză

În Moldova sunt trei rețele naționale de televiziune. Moștenire a fostului imperiu sovietic, cele trei rețele care acoperă aproximativ întreg teritoriul țării au fost împărțite frățește după independență. Una și-au păstrat-o moldovenii, iar celelalte două au început să retransmită TVR-ul românesc și, respectiv, Ostankino. Între timp Televiziunea Română a zburat din schemă, dar nici primul canal rusesc nu mai e ce a fost odată: astăzi numai jumătate din programele de pe rețeaua de stat numărul doi sunt transmise de la Moscova, restul e producție locală (cea mai mare parte în limba română, din cauza constrângerilor legislative).

Între timp, planurile ministerului tehnologiei informaționale de la Chișinău sunt și mai ambițioase. În următorii patru ani, odată cu implementarea tehnologiei digitale (DVB-T), moldovenii ar putea recepționa în total 24 de canale prin eter, cam cât o întreagă grilă de programe de la un operator de cablu anologic. Deja există două multiplexuri în testări, care acoperă capitala și zona metropolitană, în rază de 30-40 de km.

În România pe de altă parte, guvernul tocmai a amânat cu trei ani data încetării transmisiei analogice.

4: HD Voice s-a lansat în premieră mondială în Moldova

Pentru lansarea acestui nou standard de calitate a sunetului nu s-a ales Franța, Anglia sau România. Moldova a fost țara care a găzduit premiera mondială a serviciului HD voice, pe data de 9, luna a noua, 2009, la ora 9.09 seara. HD voice înseamnă practic sunet natural al vocii interlocutorului, chiar dacă el se află la sute de kilometri distanță.

Cu această inovație, filiala locală Orange a luat premiul pentru cel mai bun debut la Mobile World Congress 2010 din Barcelona, prestigiosul eveniment anual dedicat telecomunicațiilor mobile.

5: Acoperirea 3G e mai bună când treci granița

Poate că aerul moldovenesc i-a priit “portocalei”, pentru că, pare-se, s-a hotărât să facă din Republica Moldova un veritabil paradis high-tech. Deja peste 600 de localități au acoperire 3G+ (o mare parte dintre ele la viteze de 14,4 Mbps), ceea ce înseamnă aproximativ 88,5 la sută din populație – dublu față de ce oferă orice operator de dincoace de Prut. Vorbim, bineînțeles, de 3G în banda de 2100Mhz, standardul cel mai des întâlnit pentru aceste servicii, și suportat de marea majoritate a terminalelor mobile.

Și Orange nu este singurul înhămat la căruță. Unité (subsidiară a Moldtelecom), al treilea jucător intrat pe piață, a bătut monedă pe serviciile 3G chiar din prima zi, reușind acoperi la lansare 68 la sută din teritoriul republicii.

Acoperirea 3G în Republica Moldova. De la stânga la dreapta: Orange, Moldcell, Unité (Moldtelecom)

Totuși, o decizie a autorității române de reglementare în domeniul telecomunicațiilor ar putea ajuta rețelele mobile din România să mai recupereze din decalaj: de exemplu Vodafone a sărit rapid de la 50 la 90 la sută acoperire (din populație), prin lansarea serviciilor 3G în banda de 900Mhz (folosită până acum doar pentru convorbirile de voce GSM).

Iar în timp ce românii preferă să-și optimizeze vechile tehnologii, moldovenii se gândesc deja la 4G. Pe 11 iulie, în scuarul Teatrului de Operă și Balet din Chișinău, Orange a efectuat o demonstrație publică a tehnologiei LTE (Long Term Evolution), care suportă serviciile de generația a patra.

6: Socializarea, bat-o vina.

Rețelele sociale sunt foarte populare în Republica Moldova. Așa de populare încât Primăria Chișinău, de pildă, a fost nevoită să le blocheze, pentru că angajații petreceau prea mult timp socializând pe Odnoklassniki, VKontakte sau Faces. Aceasta din urmă, Faces.md, este cea mai accesată rețea de către vorbitorii de română, dar și cea mai controversată. În ultimul an a fost blocată în două rânduri din cauza conținutului neadecvat (a scăpat un porno făcut de amatori), motiv pentru care șefii de la București s-au hotărât să o mute cu totul în afara Moldovei – de aici și schimbarea de domeniu, Facesmoldova.com (Faces este o filială a grupului Neogen).

7: “Moldovenii investesc în televiziune sume mai mari decât românii”

Ceea ce le permite să facă producții impresionante. Este concluzia lui Dan Negru după finala de la “Fabrica de staruri”, un show de talente similar cu Megastar, care l-a avut pe prezentatorul român ca protagonist. “Prime” (rețeaua a doua națională, moștenitorul Ostankino) i-a plătit lui Negru un onorariu de 12 mii de euro pe ediție, iar asta nu e nici măcar prima experiență a unui vedete din România cu televiziunile de peste Prut. Anul trecut, Andreea Raicu a prezentat același show, aflat la sezonul de debut, pentru care, spun ziarele colorate, ar fi încasat în total o sută de mii de euro.

Mai interesant este că Dan Negru va reveni la Chișinău pentru alte două producții la canalul Prime, dacă negocierile cu moldovenii ajung la bun final.

6765 vizualizări, 1 dintre care astăzi

Articole similare

2 comentarii

  1. gheorghe:

    Pe lângă aceste lucruri pozitive, noi basarabenii avem un mare neajuns – suntem ca intr-o cușcă din care nu putem evada fără vize. Iată când va dispărea și această problemă, vom putea spune că am făcut ceva.

  2. PerSeM:

    Ha, sunt mîndru că trăiesc în moldova. =)

Postare comentariu: