Yahoo! Advertising prezintă date cantitative şi calitative actuale privind traficul din România pe cea mai extinsă reţea de utilizatori online—reţeaua Yahoo—plus, câteva dintre cele mai creative campanii locale derulate in ultimii ani.

Promovată la rangul de destinaţie online numărul 1 de peste 7 milioane de români, reţeaua Yahoo! oferă acces publicitarilor la cca 40 de proprietăţi online pe care le deţine, inclusiv pe Yahoo Messenger, cel mai popular serviciu de mesagerie instant şi pe Yahoo! Mail, cel mai utilizat serviciu de mail gratuit. Surse din piaţa de media dau ca sigură lansarea portalului local yahoo.ro în luna iulie a acestui an.

CC

Acum, chiar dacă e puţin probabil ca românizarea din R. Moldova să pună semnificativ în pericol rusificarea din această ţară, este totuşi remarcabil că cetăţenii confundă valorile româneşti cu libertatea (nu acelaşi lucru se întâmplă la Bucureşti, de exemplu).

De aici trebuia să vină şi salvarea pentru micuţul spaţiu audio-vizual din Republica Moldova, bombardat de pop-cultura rusă. Spre deosebire de ruşi, românii au înţeles dintotdeauna necesitatea localizării şi nu au transportat nimic peste Prut fără să investească în echipe locale puternice. A fost cazul ProTV şi KissFM în trecut şi este cazul Publika TV¹⁾ acum. Iar asta i-a adus pe primul loc în topurile de audienţă. În plus, legea audiovizualului a întărit cutuma, pentru că face practic imposibil staţiilor locale ale televiziunilor ruseşti să producă emisiuni în altă limbă decât cea română. Ei da, producţia autohtonă este producţie românească.

De ceva timp încoace am ajuns chiar să vedem marile canale ruseşti luptându-se să aducă prezentatori din România (ca Andreea Raicu sau, mai recent, Dan Negru) pentru a mai tăia din elanul rivalilor de la ProTV. Moldova 1 a adus producători români pentru Eurovisionul de anul acesta, iar show-ul a fost pe măsură apreciat de toată lumea. Şi pentru prima dată, am avut impresia că unii s-au simţit prost pe scenă pentru că nu cunosc limba română. Priviţi numai această scenă din concertul de vinerea trecută de la “Fabrica de staruri”, un reality-show gen Megastar (atenţie la minutul 7):

Chiar şi aşa, zilnic, populaţia Republicii Moldova încă este asaltată de media în limbă rusă, chiar dacă acestea nu au deloc succesul celor româneşti: moldoveanul de rând poate recepţiona peste 600 de ore de emisiuni în limba rusă şi doar 156 de ore în limba română, iar presa de limba rusă editată în RM numără 38 de titluri de bază, între care 20 de publicaţii sunt de informare şi opinie, şapte publicaţii au editii zilnice, 16 publicaţii au apariţii săptămânale, iar restul sunt publicaţii bilunare şi lunare.²⁾

Ca atare, lansarea JurnalTV la sfârşitul săptămânii trecute şi iminenta lansare a concurentului Publika până la finalul lui martie îi îngrijorează degeaba pe jurnaliştii ruşi despre care vorbeam în debutul acestui articol. Dar este un mare pas înainte.

¹⁾ Investiţie a omului de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu
²⁾ Conform articolului “Moscova sustine ca rusii din Moldova sunt romanizati fortat”, publicat pe site-ul presa.md

Conform unui clasament întocmit de Dragoş Stanca (fondatorul companiei de new-media F5) pe baza rate-cardurilor trimise în piaţă de regiile de vânzări online, liderul ARBOinteractive reprezintă în total 110 site-uri cu 29,1 milioane de vizitatori unici lunar (19%). DigitalAds adună 22,4 milioane de vizitatori pe 43 de siteuri, iar imediat în ceafă îi suflă AdEvolution cu 20,8 milioane de vizitatori pe 110 site-uri. Top 4 este încheiat de divizia F5 X-Media de la Realitatea-Caţavencu cu o cifră modestă de 12,5 milioane de vizitatori unici, contând pentru 8 procente din piaţă.

Acest studiu vine puţin în contradicţie cu datele biroului de auditare BRAT, în care DigitalAds pică direct pe poziţia a zecea, iar locul său în top 4 este luat de Apropo Media.

Însă spre deosebire de datele BRAT/SATI, aceste statistici iau în considerare ofertele existente în piaţă în acest moment, “pornind, evident, de la premisa de bună credinţă—adică aceea că declaraţiile sunt corecte şi cifrele nu sunt cosmetizate grav”, explică Stanca. Practic, datele SATI (Studiul de Audienţă şi Trafic Internet) sunt puţin distorsionate datorită faptului că nu toate site-urile reprezentate în piaţă de regii doresc sau îşi permit să fie auditate de BRAT, şi folosesc aşadar alte sisteme. De aici şi nevoia pentru nişte statistici mai cuprinzătoare.

JurnalTV, televiziunea web care în urmă cu an transmitea live din mijlocul “revoluţiei Twitter”, şi-a ieşit din matcă şi a ajuns în sfârşit pe micile ecrane. Noul canal aduce buletine de ştiri din oră în oră, emisiuni de dezbatere şi analiză şi transmisiuni în direct ale evenimentelor de importanţă de peste zi.

Pentru început, JurnalTV se laudă cu o aparatură digitală Full HD, şi cu unii dintre cei mai buni profesionişti în redacţie şi în regie.

De asemenea, cu un management în mare parte românesc, oamenii din spatele proiectului speră să-i cucerească cu inovaţia pe moldoveni, neavând nici pe departe la dispoziţie resursele de care se bucură concurenţa. Vorbim aici despre Publika TV, investiţia omului de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu, care urmează să fie lansată mai târziu luna aceasta.

Conform refresh.ro, chiar în cursul acestei săptămâni, Neogen va trece printr-un redesign, cu accent pe comunităţile locale (ce se întâmplă în oraşul tău: oameni, discuţii, anunţuri). Dar acest redesign va înseamna totodată şi o nouă aşezare în pagină: conţinutul din pagina de utilizator va fi dispus pe trei coloane, una pentru informaţiile de profil şi canale, alta pentru actualizări şi ultima pentru reclame.

CC

Un design care seamănă destul de tare cu Facebook, însă Fusu se grăbeşte să ne contrazică: “Ar fi cea mai mare prostie sa copiezi Facebook, e ca şi cum ai încerca să concurezi cu Google, sau te-ai poziţiona pe linia ferată în faţa trenului… Neogen încearcă să se diferenţieze de Facebook”.

iPad cântăreşte 680 de grame şi vine dotat cu un ecran de 9,5 ţoli, cu aceleaşi capacităţi multi-touch ca pe iPhone. Tot la fel ca precursorul său, are integrate tehnologiile 802.11n Wi-Fi şi Bluetooth 2.1+, un accelerometru şi o busolă. În plus însă, iPadul are un procesor nou-nouţ “Apple A4″ de 1GHz, capabil să redea 10 ore de video de înaltă definiţie (HD) într-un singur ciclu de baterie.

Blamată de unii, sanctificată de alţii, tableta iPad este orientată spre navigarea pe web, dar se anunţă a fi totodată şi o puternică consolă de jocuri, precum şi un cititor inovator de cărţi electronice.

Ryan Kovach lucrează de 16 ani în comunicare

Într-adevăr, pe lângă mulţumiri, lucrările caritabile i-au adus fimei multă expunere (sau brand awareness), care, în cele din urmă, se traduce tot în profit. La un calcul simplu, 308 mii de dolari în doi ani, comparat cu valoarea resurselor consumate, de doar 60 de mii de dolari. “Deci dacă vrei o metodă ca să intri în pâine, începe prin a contacta asociaţiile non-profit, care nu o duc prea bine la momentul actual”, conchide Kovach, un veteran în comunicarea cu resursele umane.

Dillinger & Kovach este o agenţie de publicitate specializată în creaţie, media sociale, optimizare SEO şi marketing, având în portofoliu mai multe firme de recrutare de peste ocean.

Sunt concluziile unui studiu realizat de IAB, care arată că 61 la sută dintre internauții români și-au actualizat profilul pe hi5, Facebook, Twitter sau alte rețele sociale în ultima lună. Un procent de top în Europa, unde românii sunt surclasați doar de unguri.

La polul opus se află serviciile de online banking, unde România este codașa clasamentului: doar 19 la sută dintre internauții din țară preferă să-și rezolve afacerile cu banca pe Internet.

În rest, în ceea ce privește timpul petrecut online sau folosirea motoarelor de căutare, respectiv a clienților de poștă electronică, diferențele sunt mult mai puțin semnificative la nivel european.

Via ZF.

Iniţial, numărul posturilor cu acoperire naţională va creşte de la patru (câte sunt în prezent) până la cel puţin opt, urmând ca în 2015 numărul lor să se tripleze.

Dincoace de Prut, România este de asemenea în plin proces de migrare. Guvernul României s-a obligat în faţa Comisiei Europene să implementeze standardul digital DVB-T până la 1 ianuarie 2012, iar primele două multiplexuri sunt deja în funcţiune la Bucuresti şi Sibiu.

Atenţie! Acest articol se citeşte cel mai bine pe jingle-urile de la Contact.

Chiar dacă nu au fost tocmai primii (Unifan s-a lansat pe 11), putem spune, fără să riscăm prea tare, că dincolo de acest titlu onorific tot orizontul le-a aparţinut în acea perioadă, şi încă mulţi ani după.

CC

Andreea Ionescu în primul studio Contact

Şi aşa a început povestea: un radio aşa cum vrei, 15 hituri pe oră, “7 days a week, 24 hours a day… RAAADIO CONTACT!” Sute de oameni au trecut pe acolo, mulţi dintre care au ajuns, cu anii, vedete ale branşei: Răzvan Popescu, Laura Ivănciou, Mihai Morar, Daniel Buzdugan, Cristi Niţu, Andreea Berghea, Liana Stanciu, Cosmin Prelipceanu, Cristi Schnebli, Gabriela Vrânceanu Firea, Răzvan Dumitrescu, Andreea Ionescu şi alţii.

Deşi Kiss-ul i-a luat frecvenţele cu surle şi trâmbiţe în 2003, nostalgicii trebuie să ştie că magia Contact nu a dispărut în acel moment. Par cuvinte mari, dar uite ce am găsit răsfoind printre mesajele de pe Twitter: “Căutam animatori radio dispuşi să realizeze programe pentru o variantă radio on-line, ce se vrea un tribut Radio Contact.” (via @danmihu). Astea fiind spuse, acum pare îndreptăţit să spunem “La mulţi ani, Radio Contact!”.