Electorala pe Internet: cum stau principalii candidaţi în statistici
Parodiile şi postacii
În primul rând, faţă de campaniile trecute, armele au fost altele. Staffurile de campanie au folosit mult aşa-numitul “PR negativ” la adresa contracandidaţilor, concepând parodii clonate după site-urile prezidenţiabililor (aici este campion stafful candidatului PNL, Crin Antonescu) şi clipuri video în care ridiculizează acţiunile politice ale candidaţilor (unde se remarcă stafful de campanie al preşedintelui în exerciţiu Traian Băsescu).
De exemplu, pe traianbasescu.org (promovat puternic pe Google), autorii site-ului au reinterpretat declaraţiile electorale, sloganul şi fotografiile preşedintelui în funcţie, chiar dacă au păstrat formatarea site-ului original, basescu.ro.
Aşa s-au născut sloganuri ca “De ce ţi-e frică ţie, păsărică?” sau “Hai la revedere” în loc de “Hai la referendum”.
De cealaltă parte, pe YouTube, stafful lui Băsescu a montat câteva (deja) clişee ale preşedintelui în videoclipul de promovare a campaniei de strângere de fonduri “acţiunea Antonescu”:
O altă bătălie s-a dat pe Internet prin “postacii de partid”, acei activişti care hăituiesc pe forumuri şi bloguri contracandidaţii, cu scopul de a desfiinţa articolele şi comentariile defavorabile unui anumit prezidenţiabil. Munca este de fapt un efort bine coordonat din sediile de campanie, aşa cum titrează un reporter România Liberă, după ce s-a infiltrat icognito printre “aplaudacii” lui Crin Antonescu. Bineînţeles, echipe similare lucrează în campanie şi pentru alţi candidaţi la presedinţie.
Reţelele sociale
Lupta electorală nu s-a dat doar prin PR negativ, ci şi pe reţelele sociale: Twitter, Facebook, Flickr sau Linkedin. Candidaţii au evitat însă să se prezinte pe hi5, cea mai populară reţea socială din România, dar care a devenit în timp un simbol al “cocalarilor şi piţipoancelor”.
Surpinzător, cel mai popular prezidenţiabil pe reţelele sociale este necunoscutul Remus Cernea, şi asta probabil şi din cauză ca este singurul care era prezent pe Facebook ori Twitter şi înainte de campanie.

Sursa: presa.nu, 17 noiembrie 2009, via inconstantin.ro
Notorietatea şi interesul pentru candidaţi
În fine, notorietatea şi interesul pentru candidaţi pe Internet le putem măsura fie prin intermediul prezenţei pe bloguri şi mass-media online ori prin căutările efectuate pe Google:
Traian Băsescu, Gigi Becali şi Mircea Geoană sunt candidaţii la preşedinţie cu cea mai mare vizibilitate în blogosfera românească, în ultimul an, potrivit instrumentului de monitorizare a blogosferei şi presei online ZeList. Datele recente, pentru 1 septembrie 2009-15 noiembrie 2009, îi plasează însă pe Mircea Geoană şi Crin Antonescu pe podium, alături de liderul Traian Băsescu.
—Business Standard, 16 noiembrie 2009
În plus, o analiză Hotnews.ro desfăşurată în ultima lună arată că Traian Băsescu este candidatul omniprezent în presa online, urmat, în ordine, de Mircea Geoană, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu. Graficul alăturat arată prezenţa ponderată a numărului de publicaţii, articole şi apariţii în articole ale candidaţilor.
Nivelul de interes pentru un candidat sau altul este apanajul Google. Raportăm statistica la momentul zero al campaniei de până acum, ziua de duminică 15 noiembrie, când candidatul Băsescu a strâns cele mai multe căutări Google din întreaga campanie şi dintre toţi candidaţii. Asfel, în ultima săptămână, Băsescu a avut o medie zilnică de 79% din volumul de căutări înregistrat la acel moment zero, Crin Antonescu 55%, Mircea Geoană 22% şi Sorin Oprescu 9%.

Sursa: Google Insights, 18 noiembrie 2009
Cu alte cuvinte, dacă, să zicem, Băsescu a înregistrat un milion de căutări pe 15 noiembrie (momentul zero), înseamnă că în ultima săptămână (11-17 noiembrie) a avut o medie zilnică de 790 de mii de căutări, Antonescu o medie de 550 de mii, Geoană 220 de mii şi Oprescu 90 de mii.
Votul nehotărâţilor
Testvot.eu, site finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei, este un mecanism care poate da, statistic, apropierea unui cetăţean de un anumit candidat, în funcţie de răspunsurile acestuia la 23 de întrebări politice. Proiectul a mai funcţionat vara trecută la alegerile din Republica Moldova, şi a strâns până acum 20 de mii de utilizatori în România.
Sondaje, dar nu cercetări sociologice
La final, cu menţiunea că datele nu au nicio relevanţă din punct de vedere statistic, iată rezultatele culese până la data scrierii acestui articol de sondajul “Votmetru“, realizat pe site-ul Mediafax: Crin Antonescu cumulează 36,04% sau 45922 din voturi, Traian Băsescu 30,16% sau 38427 din voturi, iar Mircea Geoană 20,62% sau 26280 din voturi. Deşi este vorba de cel mai mare sondaj realizat online, datele prezentate redau cel mult opinia vizitatorilor site-ului Mediafax şi nu sunt reprezentative la nivel naţional.
Un alt sondaj, pe site-ului Evenimentului Zilei, îl plasează pe actualul preşedinte Băsescu pe primul loc cu 49%, urmat de Crin Antonescu cu 25% şi Mircea Geoană cu 11%. La fel ca în sondajul Mediafax, ceilalţi candidaţi nu au trecut de pragul de zece procente; din nou, trebuie menţionat că datele nu sunt reprezentative la nivel naţional.





