0

Despre consumatorii de media de pe ambele maluri ale Prutului…

3 iunie 2009 | niciun comentariu

Avem atâtea în comun, și tot atâtea ne despart. Și când vine vorba de media/IT și Internet, între românii de pe o parte și alta a Prutului apar câteva diferențe interesante.

Primul lucru care îl observi în online-ul din România e că toată lumea pare că știe engleza. Cu noile libertății de după revoluție, nimic din ce venea de afară nu era în română (de la televiziuni până la programe de calculator), așa că lumea s-a resemnat să folosească engleza.

Bine, pe atunci nu prea aveai ce face, dar cu timpul asta s-a transformat în obișnuință. Apoi în încăpățânare, dusă câteodată până la prostie.

Și așa au apărut unii care au protestat contra de Cartoon Network în română, de parcă ar fi foarte tare să chinui un copil de grădiniță să se uite la ceva ce nu înțelege. Sau unii care urlă că au apărut filme de desene animate dublate la multiplexuri, de parcă nu pot foarte bine să se ducă la varianta originală… Și alții care înjură localizările românești, chiar dacă nu-i oprește nimeni să folosească programe în engleză. Mai nou au apărut și cei care cumpără cărți în engleză—chiar dacă este și varianta în română—pentru că așa sunt ei mai “cool”.

Toți de mai sus au impresia că așa învață limba engleză. Pentru ei, există un studiu care arată că cei mai mulți știu engleza de la școală, nu din filme sau software.

Bine, nu sunt așa toți românii, de fapt sunt doar jumătate. Restul ori preferă limba română ori nu prea sunt curioși.

În stânga Prutului, moldovenii nu sunt fani limba engleză. Au fost învățați de mici să folosească totul într-o limbă pe care o cunosc, fie că e româna, fie că e rusa—și se poate spune că majoritatea știu româna și rusa la perfecție…

Asta face ca la moment peste trei sferturi din utilizatorii de calculatoare din Moldova să folosească software localizat. Unul din cele trei sferturi sunt în română (la o privire pe cel mai mare sit de download moldovean). Oricum mai mult decât în România, și cifra e în creștere, cum tot mai mulți află de versiunile în română. Mai ales că la prima vedere, moldovenilor nu le vine să creadă (dacă în România facem treabă așa bună să le ascundem).

La fel cu siturile de Internet. În primele 100 cele mai vizitate situri în Moldova, mai puțin de 20 sunt în engleză (în general situri de upload/download, pe care nu se stă mult). În România sunt 40, asta ca să nu mai vorbim că sunt mulți cei care dacă le intră Facebook sau Hi5 în română, se sperie și dau repede în engleză.

Iar despre limba română în Internetul din Moldova, la o căutare Google după “site:md” pentru prima dată paginile scrise în română sunt mai multe decât cele scrise în rusă. Și față de acum câțiva ani, marea majoritate a comentariilor moldovenilor pe forumuri și alte situri sunt în română. În plus, cele mai populare situri de presă sunt toate în română.

Când vine vorba de filme, aproape totul în Moldova e dublat. E drept că de cele mai multe ori în rusă, dar sunt și filme cu sonorizare în română la televizor (și se prind și canalele pentru copii dublate din România).

La o analiză așa rapidă, se vede că moldovenii sunt mai pragmatici—ce-i al lor e al lor. Noi în România, ne-am obișnuit să luăm orice de afară de bun, exact așa cum vine; suntem 20 de milioane, de ce nu avem și noi niște pretenții?

În sfârșit, mai jos sunt două filmulețe cu singurul mare hit românesc/moldovenesc, deja celebra “Dragoste din tei”. Întrebare: cât de mult a contat că piesa e în română?

1717 vizualizări, 1 dintre care astăzi

Articole similare

Postare comentariu: