Despre consumatorii de media de pe ambele maluri ale Prutului…
Primul lucru care îl observi în online-ul din România e că toată lumea pare să ştie engleză. Cu noile libertăţii de după revoluţie, nimic din ce venea de afară nu era în română (de la televiziuni până la programe de calculator), aşa că lumea s-a resemnat să folosească engleza.
Bine, pe atunci nu prea aveai ce face, dar cu timpul asta s-a transformat în obişnuinţă. Apoi în încăpăţânare, dusă câteodată până la prostie.
Şi aşa au apărut unii care au protestat contra Cartoon Network în română, de parcă ar fi foarte tare să chinui un copil de grădiniţă să se uite la ceva ce nu înţelege. Sau unii care urlă că au apărut filme de desene animate dublate la multiplexuri, de parcă nu pot foarte bine să se ducă la varianta originală… Şi alţii care înjură localizările româneşti, chiar dacă nu-i opreşte nimeni să folosească programe în engleză. Mai nou au apărut şi cei care cumpără cărţi în engleză—chiar dacă este şi varianta în română—pentru că aşa sunt ei mai “cool”.
Toţi de mai sus au impresia că aşa învaţă limba engleză. Pentru ei, există un studiu care arată că cei mai mulţi ştiu engleza de la şcoală, nu din filme sau software.
Bine, nu sunt aşa toţi românii, de fapt sunt doar jumătate. Restul ori preferă limba română ori nu prea sunt curioşi.
În stânga Prutului, moldovenii nu sunt fani limba engleză. Au fost învăţaţi de mici să folosească totul într-o limbă pe care o cunosc, fie că e româna, fie că e rusa—şi se poate spune că majoritatea ştiu româna şi rusa la perfecţie…
Asta face ca la moment peste trei sferturi din utilizatorii de calculatoare din Moldova să folosească software localizat. Unul din cele trei sferturi sunt în română (la o privire pe cel mai mare site de download moldovean). Oricum mai mult decât în România, şi cifra e în creştere, cum tot mai mulţi află de versiunile în română. Mai ales că la prima vedere, moldovenilor nu le vine să creadă (dacă în România facem treabă aşa bună să le ascundem).
La fel cu site-urile de Internet. În primele 100 cele mai vizitate site-uri în Moldova, mai puţin de 20 sunt în engleză (în general site-uri de upload/download, pe care nu se stă mult). În România sunt 40, asta ca să nu mai vorbim că sunt mulţi cei care dacă le intră Facebook sau Hi5 în română, se sperie şi dau repede în engleză.
Iar despre limba română în Internetul din Moldova, la o căutare Google după “site:md” pentru prima dată paginile scrise în română sunt mai multe decât cele scrise în rusă. Şi faţă de acum câţiva ani, marea majoritate a comentariilor moldovenilor pe forumuri şi alte site-uri sunt în română. În plus, cele mai populare site-uri de presă sunt toate în română.
Când vine vorba de filme, aproape totul în Moldova e dublat. E drept că de cele mai multe ori în rusă, dar sunt şi filme cu sonorizare în română la televizor (şi se prind şi canalele pentru copii dublate din România).
La o analiză aşa rapidă, se vede că moldovenii sunt mai pragmatici—ce-i al lor e al lor. Noi în România, ne-am obişnuit să luăm orice de afară de bun, exact aşa cum vine; suntem 20 de milioane, de ce nu avem şi noi nişte pretenţii?
În sfârşit, mai jos sunt două filmuleţe cu singurul mare hit românesc/moldovenesc, deja celebra “Dragoste din tei”. Întrebare: cât de mult a contat că piesa e în română?





