13

De ce sunt localizările profesioniste mai bune decât cele open-source?

20 iunie 2011 | 13 comentarii

Încă de la primele eforturi de localizare în limba română, în lumea open source (sursă deschisă) s-au iscat o serie de discuții referitoare la terminologie și la stilul traducerii. În acest articol, vrem să vedem care este problema în realitate, și de ce programe traduse profesionist ca Windows sau Photoshop sunt mai ușor de folosit ca programele traduse de amatori gen Linux ori Firefox.

Româna nu e limba engleză

În anii 2000, când s-a pus prima dată serios problema localizării, existau două viziuni între traducătorii de limbă română. Unii doreau o traducere cât mai apropiată de limba engleză, în care termenii românești funcționau ca traduceri mot-a-mot ai termenilor englezi. De cealaltă parte, alți traducători susțineau că limba română își poate crea propria terminologie informatică, bazându-se pe polisemia unor concepte deja utilizate în limba română.

Dacă aceste cuvinte vi s-au părut pompoase, haideți să vedem în concret cum stă chestiunea:

Pentru cineva care a lucrat mult timp cu Windows în engleză, această zonă a barei de Start nu mai are niciun secret: este vorba de așa-numita „system tray”.

Acum dacă localizarea ar însemna doar o traducere literală, robotizată, această zonă ar purta numele de „tavă de sistem”. Așa se și numește în diversele distribuții de Linux, ca Ubuntu de exemplu. Pentru un utilizator nou, dar chiar și pentru unul mai experimentat, tavă de sistem nu semnifică absolut nimic.

Totuși o localizare profesionistă nu înseamnă neapărat traducerea cuvânt cu cuvânt a textului englez: altfel spus, traducătorii profesioniști vor încerca mai degrabă să găsească un termen deja existent în limba-țintă (româna în cazul nostru), care să definească cât mai sugestiv respectivul concept. De aceea în Windows, zona în cauză nu se mai cheamă ridicol tavă de sistem, ci zonă de notificare.

Vedeți, adevărul este că engleza și româna sunt tot atât de diferite ca și oamenii care le vorbesc. În engleză, terminologia informatică are un caracter jovial, și de regulă pleacă de la argoul unor programatori: figuri de stil, personificări, etc.

În Firefox comanda „cut” a fost tradusă literalmente „tăiere”. În realitate, conceptul se referă la decuparea unui text, unei imagini, ca atare Adobe, Microsoft și alții folosesc „decupare”.

În română, în schimb, terminologia se formează cu ajutorul procedeului polisemiei, adică un concept deja consacrat în alt domeniu tehnic e adaptat la domeniul informaticii, plecând de la ideea că vocabularul nostru e deja destul de curpinzător pentru a îngloba și calculatoarele. Iar acolo unde acest lucru este imposibil, se trece la importare de neologisme din alte limbi, în general din latină (după modelul francez), dar uneori și din limba engleză.

Nu e nimic nou aici, de altfel aceasta a fost tradiția limbii române în ultimele secole (plecând chiar de la terminologia religioasă creată în secolul XVIII de Școala Ardeleană) și până la urmă acest procedeu le este caracteristic tuturor limbilor romanice: spaniolă, italiană, franceză sau portugheză. Chiar și engleza funcționează după același principiu în domeniile pe care nu le dezvoltă englezii înșiși.

Cliplanșete, vrăjitori…

← Acesta e un clipboard, sau altfel spus, o mapă cu clemă. Deși termenul e potrivit pentru limba engleză, a utiliza mapă cu clemă sau chiar cliplanșetă (cum s-a propus) în localizările românești este cel puțin bulversant. De aceea, un traducător profesionist va încerca să denumească conceptul respectiv în concordanță cu sensul lui propriu-zis. Termeni ca arie de transfer sau zonă temporară convin.

Un alt cuvânt care încă stârnește surâsuri în zona open-source e deja celebrul vrăjitor. Mulți dintre voi probabil nu v-ați dat seama că ne referim la un asistent de instalare, nu-i așa? Vrăjitor este traducerea mot-a-mot a cuvântului „wizard”, adică acel expert care ne ghidează în procesul de instalare a unui program. Majoritatea dintre noi am avea nevoie de clarificări suplimentare pentru a înțelege ce e acela un „vrăjitor” informatic. Evident, un traducător profesionist ar folosi „expert” sau asistent pentru a vorbi despre acest concept.

4640 vizualizări, 2 dintre care astăzi

Articole similare

13 comentarii

  1. Cristian Silaghi:

    Nu sunt de-acord cu tine, Mozilla Firefox în limba română a fost descărcat de câteva milioane de ori. Iar și în comunitățile de Linux mereu am văzut persoane care lucrau în grup și făceau o treabă extraordinară. Dacă Firefox ar fi prost tradus, cred că nu ar avea așa succes. Mozilla Firefox e un exemplu de „așa da” în domeniul traducerilor, o traducere profesională folosită. Iar cel care realizează traducerea se ocupă și de Fedora și de Libre Office, deci chestii legate atât de Linux, cât și de open-source. Faptul că te legi de-un cuvânt, asta nu îl face pe Firefox ca fiind tradus prost. Și Cristian Secară (cunoscut ca „Secărică”) ți se pare că realizează traduceri nonprofesionale? Mai sunt și alții, dar nu îi pot menționa pe toți, deși și ei au făcut și fac o treabă extraordinară. Microsoft tind să cred că face traduceri robotizate, limbajul folosit e prea inuman. Am văzut 2 propoziții de neînțeles în română. Dacă le-aș găsi și mi le-aș aminti, ar fi super. Tu nu știu pe ce lume trăiești. Prin partea introductivă, ne jignești pe noi într-un fel. Comunitățile de traduceri, fie open-source, fie și pentru software care nu face parte din categoria aia, a făcut mereu o treabă foarte bună. Dacă mă pot numi și eu unul din acești „traducători amatori”, pot zice că deja termenii aduși în articol de tine, pentru mine nu-s o noutate. Eu pentru „wizard” acum mult timp îi ziceam „îndrumător”, cred că și înainte de a exista opțiunea de „asistent (de instalare)”. Dacă erai băiat deștept, pomeneai și de „screenshot”. Traducerea lui este „captură de ecran”. Eu am stârnit reacții negative celor din jurul meu, la folosirea lui. La început nici nu știau ce naiba vrea să fie. De-ndată ce le zicea de „screenshot”, li se aprindeau „beculețu’”.

  2. Dan:

    Miram-aș să nu știe cineva ce e aceea o captură de ecran sau un instantaneu. Asta e terminologie formată conform regulilor din română, întocmai. Captură e un termen românesc din alt domeniu (captură video, captură foto) adaptat la terminologia informatică prin același procedeu al polisemiei de care vorbeam mai sus. De altfel și în Windows tot „captură de ecran” se cheamă. În realitate, screenshot înseamnă literalmente „împușcătură de ecran” sau „cadru de ecran”.

    În ceea ce privește traducerile open-source, nici nu se compară cu cele profesioniste și ăsta e adevărul. Acuma eu nu zic că la Microsoft totul e perfect, dar e cea mai utilă traducere pentru o persoană care folosește efectiv calculatorul. Traduceri ca Linux de exemplu sunt doar pentru cei care se ocupă cu localizarea lor. Este foarte greu să te descurci în Ubuntu românesc fără să-ți traduci din română în engleză termenii. În schimb, în Photoshop ori Windows nu faci așa ceva, comenzile au propriile lor nume caracteristice terminologiei românești și nu sunt ca în Linux de exemplu traduceri robotizate, mot-a-mot ale termenilor englezești. Aici se face diferența dintre un localizator și un traducător obișnuit. Pentru că o localizare nu e o traducere. Localizarea se ocupă de adaptarea produsului la cultura locală, deci nu doar se traduce, se adaptează. De altfel marea parte a terminologiei folosită de firme ca Microsoft, Adobe sau Symantec e adaptată și nu tradusă. Ceea ce nu se întâmplă în lumea open-source decât în foarte mică măsură. Un alt exemplu este „semne de carte” (personal mie mi-a zis un prieten că vroia să se uite peste „bookmarks” și pur și simplu nu le găsea). Nu așa se face localizarea cu expresii ca „semne de carte”, „unelte”, „taie” etc. Variante mai potrivite sunt „marcaje”, „instrumente”, „decupare” (astea sunt niște exemple modeste dar se pot găsi și altele). Tu ai un defect profesional din simplul fapt că ai lucrat mult la traduceri și ți se pare că așa e natural, dar ceea ce se întâmplă în traducerile open-source nu e deloc natural pentru un utilizator obișnuit.

    De asemenea nu uita că Firefox e un browser, deci nu interacționăm chiar atât de mult cu interfața lui, dar Linux e deja un sistem de operare și fiind tradus în același spirit sună dezastruos. Tot respectul că oamenii se implică, dar din câte înțeleg vor feedback. Păi atunci să-l primească, nu atunci când îl primesc, repede sar la gâtul mesagerului.

    Sincer, mi-e teamă să deschid LibreOffice de care vorbești tu, mă aștept la ce-i mai rău, dar voi face un test zilele următoare.

  3. Cristian Silaghi:

    Tu ori ai testat prea puţine programe open-source, ori nu ştii cu ce se „mănâncă” traducerile, să zic aşa. Dacă cunoşti şi tu câţiva termeni, nu înseamnă că eşti deja traducător. Ia încearcă să faci tu de la zero o traducere a unei aplicaţii cunoscute, să te vedem cât de bună ţi-ar ieşi. Eee, dar nu poţi, e mai uşor să critici, corect? Tu critici traducerile open-source, însă nu cunoşti nicio persoană care se ocupă în domeniul ăsta. Dacă întâlneşti maxim câteva aplicaţii, îţi formezi ideea că open-source-ul e tradus greşit. Ia să îţi dau un exemplu de prostie à la Microsoft. http://lh3.ggpht.com/_I2bh26gyfUU/S508VetkjvI/AAAAAAAAIW8/ynPMYFDeyqc/Traducere%20din%20Windows%207.png Deci „Nu s-au găsit unele probleme şi s-au rezolvat”. Cum e posibil asta? Imaginea nu e trucată, crede-mă. Sau mai vezi în primul rând că apare „… s-au mutat într-un folder denumit «Found» de pe dispozitiv sau on disc.” „on”? Ce „on”? Ce dracu’? Deci ăştia sunt ăia pe care îi susţii tu. Traduceri robotizate, anormale… Sunt atâtea motive să cred că sunt robotizate, am văzut cu ochii mei prea multe texte. Ăştia-s profesioniştii tăi, pardon… aplicaţia robotizată profesionistă. Iar ceea ce ai văzut în poză există şi-n zilele de azi. Iar legat de „bookmark”, dacă prietenul tău ar ştii ceva engleză, ar fi putut traduce ce înseamnă acest „bookmark”; book = carte; mark = semn, marcaj. S-ar fi prins singur atunci cum ar suna în română. Termenul de „semn de carte” există în limbajul curent, ce ţi se pare neobişnuit la el? Eu aş prefera „Unelte”. „Instrumente” e şi prea lung, poate nu încăpea în spaţiul necesar şi în plus „Instrumente” mi se pare un cuvânt mai puţin expresiv, e prea „firav” faţă de „Unelte”. „Cut” asta şi face… „taie”! Care e problema? Terminologia e aleasă de traducător, aşa că nu mai critica şi ajută şi tu dacă te crezi mai deştept. Toţi suntem oameni, toţi mai putem greşi. Tu eşti bun numai la criticat şi la vorbărie multă. Critici vom găsi peste tot, noi avem nevoie de oameni care să acţioneze, să ajute. În prezent în România puţini folosesc traducerile, din motiv că „engleza e mai bună, înţeleg mai bine în engleză” şi multe alte motive. Aşa că îţi sugerez să încetezi cu atacurile asupra comunităţilor open-source, tu nu ştii cum se procedează şi nici nu faci parte din una ca să ştii cum e. Legat de Microsoft şi momentul în care s-a ales modul de traducere, nici până azi nu mi-ai răspuns cine sunt acei traducători care au susţinut limbajul robotizat. Pe forumul TorrentsMD te-am întrebat, dar nu ai avut bunăvoinţa să răspunzi…

  4. Dan:

    @Cristian, tu confunzi multe lucruri. În primul rând o localizare robotizată nu e totuna cu o localizare asistată de calculator. În open-souce despre asta vorbim, de o terminologie mecanizată, robotizată, sau mot-a-mot. Simplul fapt că în Windows apar greșeli ca cea arătată de tine, asta se datorează faptului că traducerea efectivă se face asistată de calculator (pentru că suntem în anul 2011) și nici dracu nu mai stă să traducă rând pe rând fiecare mesaj. Sigur după aceea fiecare mesaj este verificat de o persoană, și uneori din cauza volumului imens de muncă se mai scapă mesaje neverificate (ceea ce e regretabil și echipa de localizare ar trebui penalizată). Dar baza terminologică, stilul de adresare, toate acestea se fac de specialiști (informaticieni, lingviști) care știu adapta și interpreta terminologia. E vorba de specialiști care nu lucrează ca niște mecanici de locomotivă, specialiști care nu traduc mot-a-mot.

    Asta e situația. Și dacă vrei, poți chiar descărca Safari în română de pe SMASH.ro, pentru a vedea cum am făcut eu o localizare. Eu expertul lui pește nu pretind că sunt, dar totuși îmi pot da seama când o traducere e inutilizabilă. Pur și simplu româna nu e limba engleză, cum am scris în acest articol și ca localizarea să fie reușită e necesar ca localizatorul să se pună în persoana care a creat programul și să folosească terminologia pe care ar fi folosit-o dacă el era creatorul respectivului program (respectivei terminologii). El trebuie să-și imagineze că românii au creat informatica și cum i-ar fi zis ei la fiecare comandă din calculator. Limba engleză pe care se bazează multe traduceri open-source nu ajută aproape deloc, pentru că noi nu ne formăm terminologia ca englezii. Nu facem uz decât rar de personificări, figuri de stil, ori acronime în tehnică. Pur și simplu asta e situația.

    Dar reține, așa doar să traduci, nu e destul. Aia nu e o localizare, e o traducere. De aceea orice traducător tehnic profesionist îți va spune că preferă să traducă din franceză, pentru că ei își formează terminologia tehnică similar cu noi.

    Ceea ce îmi dai tu acolo în imagine o eroare de neatenție, nu o eroare de terminologie/stil. Sunt regretabile și astea, dar fiind în număr mic (mai demult erau mai dese), astea nu influențează decisiv calitatea localizării.

  5. Cristian Silaghi:

    Sunt ceva mai multe erori şi asemenea texte în produsele Microsoft. Şi filmele ce sunt? Eu zic că traduse prin subtitrări. Prin traducere ar trebuie să se înţeleagă şi adaptare, dar poate nu ştiai. Nu degeaba la filme la sfârşit apare „Traducerea şi adaptarea”… Tot nu ai răspuns la întrebările vitale, cum ar fi: Eşti într-o comunitate de traducători, cunoşti traducători „amatori”, cum i-ai numit? Ai văzut cum se procedează la traduceri? Tu te legi de câţiva termeni în articol, care deja majoritatea traducătorilor „amatori” sunt sigur că ştiu termenii. Şi culmea, eu recunosc şi afirm că nu am experienţa lor… Eu fac mai mult muncă voluntară. Nu susţin că-s cel mai bun, dar pentru câteva traduceri am fost felicitat şi nici prin cap nu mi-ar fi trecut să jignesc vreodată pe oricare traducător, indiferent ce ar traduce. Să traduci nu e deloc uşor. E o muncă grea să traduci cu cap, eu sunt ferm convins că tu nu ai fi în stare să traduci Firefox. Am văzut eu atâtea şiruri de texte care şi mie mi se păreau grele multe din ele. Şi da, îl cunosc şi pe traducător, port multe discuţii cu el. Alexandru Szasz se ocupă de traducerea Mozillei Firefox şi a altor produse Mozilla, se ocupă şi de Fedora România şi, respectiv, LibreOffice. Deci cam are un „portofoliu” impresionat, lucrează şi la Lingo24. Tu eşti acea persoană care susţine traducerile realizate de corporaţii şi „denigrează” traducătorii individuali, sau „amatori”, cum le zici tu. Deci practic, prin mesaju’ şi articolul tău, ce vrei să promovezi? Ceva de genu’ „Lăsaţi fraţilor traducerile şi poate, poate Microsoft, Apple se vor ocupa de ele într-o altă viaţă!” Problema mare e că cred că Microsoft nu supervizează traducerea deloc prin personal uman, doar bagă maşinăria la lucru şi ce va ieşi, va ieşi. Un fel de „experiment” la scară mare…

  6. Cristian Silaghi:

    Eu îţi pot garanta că minim 50 de astfel de greşeli există. Repet: MINIM!

  7. SMASH.ro:

    Traducerea e o simplă componentă a localizării. Iar traducerea unei subtitrări nu prea se compară cu localizarea. Mai degrabă dublajul se poate compara cu localizarea, pentru că implică adaptarea glumelor la cultura locală, adaptarea tonului la cultura locală (orice ironie sau înțepătură într-o limbă străină, are șanse să-și piardă sensul dacă expresiile, tonul și intonația nu sunt adaptate). Dar nici la dublaj, producătorii nu permit prea multă localizare: exemplu Mary se va numi Mary și la dublaj, într-un program localizat se va numi Maria (ăsta e un exemplu extrem, dar localizarea cu lucruri dinastea se ocupă nu cu traducerea efectivă – aia se face ulterior după ce s-a localizat și adaptat tot).

    E greu de delimitat cât e traducere și cât e localizare, de exemplu în Windows se schimbă de multe ori topica, diateza, negația etc (ex. “failed to remove permissions” se traduce “eliminarea permisiunilor nu a reușit” și nu “a eșuat eliminarea permisiunilor”). Se evită repetarea obsesivă a politeții din cauză că aceasta e deja inclusă în forma de plural (ex. “Do you want to continue?”, în română se localizează “Continuați?”, pentru că forma de politețe “do you want” e deja inclusă în pluralul “continuați”).

    Nu mai menționez că trebuie respectat obligatoriu DOOM-ul. Sigur tu scrii “sait”, eu zic “eu întârziu”, “eu speriu” etc, dar într-o localizare eu nu mi-aș permite să scriu sait și întârziu (ci sit/site sau întârzii).

    Pentru asta și motivele scrise în mesajele de mai sus mie nu mi se par prea comode localizările open-source, pentru că toate acestea coroborate mă fac cam tot timpul să-mi traduc în cap textul românesc când folosesc o traducere amatoare (pentru a înțelege la ce se referă). Ceea ce nu mi se întâmplă în Photoshop ori Windows, de exemplu.

    Acuma tu-mi poți spune că eu traduc mai prost ca ceilalți, dar eu nici nu am pretenția că traduc bine. Am lucrat la Safari am încercat să respect toate aceste reguli și multe altele. Dar a fost un experiment, nu am de gând să mai lucrez în viitorul apropiat la localizare. Eu am fost mulțumit de cum a ieșit. Ceea ce diferă la mine față de mulți traducători open-source e că eu nu am pretenția că știu tot, pur și simplu citesc ce au scris alții (specialiști, traducători profesioniști, lingviști) și aplic. De aceea în curând va apărea pe SMASH.ro
    un articol și despre stilul de adresare în localizare, dar nu bazat pe ideologii și presimțiri, ci pe studiile lingviștilor, specialiștilor.

    Dar, concluzia mea după 8 ani de utilizare de produse localizate e că produsele realizate profesionist sunt mult mai ușor de folosit decât cele open-souce (în mare, desigur că există uscături peste tot).

  8. Cristian Silaghi:

    Iar omiţi întrebările relevante. Vorba aia: Vorbăria multă, sărăcia omului. Ce îţi place să te lungeşti la vorbă, dar fix întrebările relevante le omiţi. Poate 8 ani de produse localizate de Microsoft şi Apple. Open-source nu cred că ai testat, sau ai testat o perioadă prea scurtă şi deja îţi dai cu părerea. Şi îţi mai repet: în DOOM nu este specificat care este varianta corectă dintre site/sit/sait. „sit” a intrat în arheologie, fotografie și construcții, domenii tehnice de altfel, așa că s-a importat cuvântul din scris, renunțându-se la litera „e” care-l făcea imposibil de numărat sau articulat respectând fonetica. Majoritatea covârșitoare a vorbitorilor de limbă română cu care am avut eu de-a face nu știu de cuvântul „sit”. Prefer varianta „sait”, vreau să păstrez o componentă foarte importantă a limbii române, fonetica. Iar trecând la realitate, „sait” este pur și simplu dominant în vorbirea curentă. Așa cum astăzi spunem „meci” nu „match”, tot așa cuvintele care-s importate pe calea verbală în limbă vor fi scrise așa cum sunt auzite, pentru că avem o limbă fonetică cu foarte puține excepții. Ăsta e ultimul meu comentariu aici, preferi să explici lucruri irelevante şi să omiţi cele mai importante lucruri precizate de mine, la carei nu ai răspuns.

  9. Dan:

    Numai de-ai știi tu că meci l-am luat din franceză, nu din engleză. Ca „tenismen” de altfel și mulți alți termeni sportivi (știai că așa cuvânt nici nu există în engleză?)

    P.S. Nu știu la ce întrebări nu ți-am răspuns. Dacă cunosc traducători, sigur că nu cunosc. Am auzit de ei, inclusiv de Secara, Szas, Eiffel ori MunteleAlb sau câți mai vrei tu, dar nu îi cunosc, nici nu am intrat niciodată în vorbă cu ei. Știu și de i18n.ro, am și comentat mai demult pe acolo, știu multe lucruri, dar e obositor să vorbești aceleași lucruri. Eu pur și simplu nu sunt persoana care să se certe cu patimă cu ei. Eu mi-am expus de multe ori punctul de vedere, încerc tot timpul să-l explic. Mai mult nu am răbdare să stau la povești. Important e ca ei să audă punctele de vedere și mai departe să se decidă ei ce fac.

    Iar sit și site sunt în DOOM amândouă, sait nu există în dicționare, dar dacă vrei să-l folosești foarte bine. Eu nu-l găsesc potrivit, plus că mie adaptarea fonetică mi se pare cel mai ușor procedeu de a importa cuvinte străine în română. Cât timp stau scrise cum au venit, rămân cuvinte străine: vezi „touche” de exemplu, care e de zeci de ani în română și tot străin.

  10. Adi Roiban:

    Normal că orice lucru făcut profesionist este mai bun decât unul făcut de niște amatori, în timpul lor liber.

    Traducerile „profesioniste” de la MS sunt făcute de niște persoane care sunt de meserie traducători.

    Traducerile „open source” sunt făcute de niște programatori, care în timpul lor liber au tradus programele, astfel încât ele să fie mai ușor de folosit de către cei care nu cunosc limba engleză.

    Traducerile „profesioniste” sunt foarte bune, atâta tot ca sunt rare (ex sistemul de operare OS X), multe dintre aplicațiile ce rulează pe Windows.

    În același timp, traducerile „open source” sunt liber și nimeni nu împiedică un traducător „profesionist” să realizeze propria versiune de traducere „profesionistă”.

    PS: Sunt sceptic de profesionalistul traducerii „curier electronic”

    Succes!

  11. Mișu Moldovan:

    Dane, dacă ești familiar cu i18n.ro și traducerile free software românești ar trebui să știi de glosarul oficial, unde echivalența pentru „systray” este (surpriză!) „zonă de notificare”[1], iar singurul termen pentru „wizard” este (incredibil!) „asistent”[2]. Acești termeni au fost nemodificați în glosar din 2005, respectiv 2006, verifică te rog istoricul acestor termeni în glosarul de la http://i18n.ro/glosar/ .

    Te rog să nu mai scrii denigrator despre lucruri pe care se pare că nu le cunoști prea bine. Dai impresia din articol că ai ști ce se întâmpla prin 2000 în lumea localizării românești de free software. Mă îndoiesc că erai prezent în mediul ăsta, eram atât de puțini acum 11 ani că ne cunoșteam personal unii cu alții, iar io cel puțin nu aș descrie așa ce se întâmpla atunci.

    Mulțumesc pentru înțelegere.

    1. http://i18n.ro/glosar/index.php?keyword=systray
    2. http://i18n.ro/glosar/index.php?keyword=wizard

  12. Dan:

    @Mișu Moldovan, și explică-mi unde sunt folosiți termenii de la i18n? Dar eu în general chiar recomand i18n, numai că de exemplu ultimul Ubuntu pe care l-am văzut eu folosea exact “tavă de sistem”. Iar ultimul uTorrent folosea “filă” în loc de “fișier”. Ultimul OpenOffice folosea “vrăjitor de instalare”. Fără supărare, faptul că există un sit care recomandă niște termeni, nu înseamnă că traducătorii îi și folosesc.

    P.S. O localizare gratis poate fi făcută și de un profesionist, nu numai de amatori.

  13. Mișu Moldovan:

    Uite câteva dintre proiectele mari a căror localizare românească se face utilizând glosarul de la i18n.ro: GNOME, KDE, Xfce, Ubuntu etc. Atenție, i18n este prescurtarea pentru internationalization[1], sper că doar din grabă ți-a scăpat să adaugi TLD-ul de rigoare pentru a avea înțeles ce spui.

    În altă ordine de idei, în Ubuntu sunt mii de programe, faptul că unele sunt proaste nu înseamnă că Ubuntu e prost. La fel, faptul că unele localizări sunt slabe, nu înseamnă că orice localizări non-comerciale sunt proaste. Apropo, μTorrent din câte știu nu este open-source, este doar freeware, nu înțeleg de ce îl dai ca exemplu.

    Iar dacă în OpenOffice (prost localizat în română din motive pe care nu le detaliez aici), Firefox (bine localizat, dar cu unele scăpări destul de evidente) ori în orice alt program free-software găsești o problemă de genul „vrăjitor de instalare” ai cel puțin două opțiuni decente: poți sesiza problema autorilor traducerii sau poți să o corectezi chiar tu. De ce ai ales în schimb să te erijezi într-un judecător al situației localizărilor românești de free software mă depășește. M-am uitat puțin la traducerea pe care ai făcut-o la Safari și cred că mai ai mult de progresat, lucru cu care cred că vei fi și tu de acord peste câțiva ani… :)

    1. http://en.wikipedia.org/wiki/I18n

Postare comentariu: