0

Câți oameni folosesc software în română

19 iulie 2010 | 5 comentarii

Tocmai am lansat Safari 5 în română și a venit această întrebare. Știm că în epoca de piatră a calculatoarelor, localizarea era un subiect tabu pentru noi românii, iar la momentul respectiv orice tentativă de localizare software s-a dovedit un fiasco. Lucrurile s-au mai schimbat din fericire…

Acum, nu-i putem găsi singuri vinovați pe managerii IT fără viziune de la acea vreme, pentru că într-adevăr, existau prea puține PC-uri în țara noastră și, în plus, aveam și niște cifre incredibile la capitolul piraterie. Dar, să spunem doar că altfel ar fi arătat piața IT în prezent dacă versiunile locale erau impinse de la spate de timpuriu, așa cum s-a întâmplat de exemplu, în Ungaria sau Cehia.

Între timp, vânzătorii ambulanți de CD-uri au cam dispărut, marile lanțuri de magazine oferă computere cu software preinstalat, iar pirateria a ajuns în anul de grație 2009 la un nivel decent, de 65 la sută (conform Business Software Alliance). Situația arată puțin altfel, măcar pentru simplul fapt că deja majoritatea programelor software au fost românizate și devine din ce în ce mai obișnuit să vedem meniuri traduse oriunde, la servici, la școală sau chiar și acasă. Dar unii încă se încăpățânează să taie craca versiunilor localizate.

Idei preconcepute

Discutând cu Tudor Galoș de la Microsoft România în urmă cu ceva timp, am aflat că MS a decis să nu traducă Windows Server în română pentru că profesioniștii IT de la noi chiar nu suportă produsele localizate. De altfel, tot el declara pentru ZF că “utilizatorii care au experiență în domeniu nu se mulțumesc decât cu o versiune în limba engleză”. Proabil cu aceeași gândire au și așteptat până la Vista ca să traducă Windowsul în română (mă refer la o traducere normală, nu la simulacrul din XP).

Haideți totuși să vedem cât de tare stau în picioare aceste vorbe: câți oameni folosesc software în română și câți dintre ei fac asta în mod regulat?

Bineînțeles, la această întrebare nimeni nu poate da un răspuns exact, pentru că este greu să urmărești statisticile celor care folosesc software piratat. Totuși, am aflat că tot mai mulți preferă să cumpere versiuni localizate de software, iar în 2007 nivelul de utilizare al versiunilor în română l-a egalat pe cel al versiunilor engleză. Vorbim aici de software cumpărat și nu de diversele pachete hăcuite pe care le găsim pe torente.

Statistici, statistici

Mai interesant este că folosirea versiunilor românești a crescut constant în ultimii ani, cu un vârf de +50% în perioada 2006-2007, ceea ce mă face să fiu destul de optimist cu privire la situația din prezent. De fapt, la o privire peste datele de trafic de pe SMASH.ro, cifrele sunt destul de interesante. Numărul de vizitatori cu sistem/browser în română a crescut de cinci ori în ultimul an, față de creșterea generală a sitului, de +75%.

Ok, veți spune că datele nu sunt reprezentative, pentru că SMASH.ro s-a plasat pe o anumită nișă, care are de-a facere cu localizarea. Nici nu trebuie să fie reprezentative, pentru că noi aici discutăm despre o tendință, care este net favorabilă versiunilor de software în română. Până la urmă, politica editorială a sitului (și faptul că vorbim des aici despre localizare și .ro) nu contează, pentru că era aceeași și în urmă cu un an, când cifrele erau de cinci ori mai mici. Profilul cititorilor nu s-a schimbat, poate doar limba pe care o au instalată pe calculator.

Mai puțin relevante sunt probabil procentele absolute, care au într-adevăr de-a facere cu conținutul sitului. Totuși, în iunie 2010 62% dintre utilizatorii români au accesat situl de pe un calculator în engleză și 38% de pe unul în română. În ceea ce privește Moldova, 49% dintre vizitatori au venit de pe sisteme în rusă și câte 25% de pe sisteme în română și engleză. Seamănă destul de tare cu datele de la Wikipedia, nu?

Păi, oricum ar fi, cifrele răstoarnă întrucâtva ideile preconcepute despre așa-zisa “ură” a românilor pentru versiunile localizate.

Nu vă sună cunoscut?

Problema este cusută cu ață albă și amintește pe undeva de chestiunea dublajului filmelor și emisiunilor în română. Vedeți, deși forumurile sunt suprapopulate de emo care amenință că se aruncă chiar și dacă aud româna pe canele gen Discovery sau National Geographic, în realitate românii nu sunt chiar așa de speriați de dublaj pe cât s-ar crede. De fapt, un eurobarometru din 2005 arată că aproape un sfert din populație ar prefera dublajul, iar altor 16% le este indiferent dacă privesc un film în limba originală sau tradus. Nici nu ar putea fi altfel, când ne gândim că generații întregi au crescut cu Teleenciclopedia și filmele traduse live de Margareta Nistor. Așa că mai lăsați-l în pace pe Tweety, se descurcă el binișor și în română!

Problema cu software-ul e că managerii filialelor din România ale companiilor IT sunt români. Pentru că, spre comparație, managerii străini ai canalelor pentru copii și adolescenți nu s-au sfiit să dubleze desenele și serialele (!) în română. Dacă vă uitați bine, veți vedea că publicul-țintă al canalelor Disney, Nickelodeon și Boomerang (toate dublate) nu mai sunt de mult preșcolarii. Vârsta a crescut. Iar odată cu această generație, ne putem aștepta să vedem în curând și la televiziunile generaliste producții dublate.

Așa că nu vă jenați să folosiți software în română sau să vă uitați la filme dublate, nu mai sunteți de mult singurii! (Și nici nu e semn de incultură, garantez).

4462 vizualizări, 3 dintre care astăzi

Articole similare

5 comentarii

  1. jocuri:

    Eu nu as folosi nici un soft in Romana pentru ca pur si simplu unele cuvinte din engleza nu ar trebui traduse in Romana. Refresh=Reinprospateaza sau Reinprospatare doua cuvinte urate.

  2. mianna:

    urate intr-adevar, avand in vedere ca nu tin cont de celebra regula (celebra pentru cei care n-au trecut prin scoala ca gasca prin apa)ca inainte de B si P se scrie intotdeauna M :)

  3. StelistCristi:

    jocuri, de ce crezi că nu ar trebui traduse? Toate studiile demonstrează că un produs care îți este oferit în limba ta proprie va avea mai mult succes. Probabil nu avem un câmp semantic dezvoltat în limba română, dar cu timpul probleme astea vor dispărea. Crezi că doar limba română a întâmpinat asta mai pe la început ?
    Să nu uităm că noi nu avem „tradiție” la dublări, precum au țările occidentale, dublările sunt folosite doar pe canalele de desene animate. Chiar și acolo s-au făcut progrese de circa 10 ani de când sunt (poate chiar mai puțin, nu mai știu). Eu cred că limba română este o limbă modernă și practică, trebuie doar să fim creativi, să putem inventa și stabili poate noi termeni, să creăm un glosar :) Deja cei de la i18n au un glosar, la care oricine poate contribui ;)
    Marea problemă a noastră e scrierea incorectă în mediul online, scrierea fără diacritice. Când mai toate popoarele își scriu limba corect, noi trebuie să fim lipsa. Motto-u’ „Merge și așa!” trebuie scos din mintea românului.

  4. Dan:

    @StelistCristi,

    de acord. Jocurile ar fi trebuit să fie primele traduse, pentru că interfața nu e așa de complicată și sună mult mai natural în limba maternă decât orice alt software tradus.

    Situația oricum se va schimba. Peste zece ani de acum încolo majoritatea românilor vor folosi software localizat. Cât despre dublaj, eu mă aștept să ajungă și pe marele ecran, pentru că deja copiii care cresc acum sunt obișnuiți cu el și chiar îl preferă în locul subtitrării.

  5. zzz:

    JOCURI tu suferi de boala lui Garcea. Cuvant urat esti tu!

Postare comentariu: